Publicat de: Dan Caragea | 21/01/2017

Mário de Sá-Carneiro, Distantă melodie / Distante Melodia

DISTANTĂ MELODIE

În vis de Iris mort, de aur clipă,

Trec amintiri din Timp de-azur, pendul,

Ce mă purta prin voaluri mari de tul –

Un timp ușor și zvelt, un timp-Aripă.

*

Și-atunci simțirile-mi erau culori,

Într-o grădină patimi se nășteau,

Alte Distanțe-n suflet existau –

Distanțe ce urmate erau flori…

*

Ploua cu Aur când gândeam la Stele,

Luna lucea pe-nstrăinata-mi fire…

− O, Nopți-lagune, cât de frumoase ele

Pe sub terase-crin de amintire…

*

Vârstă-acord de Intervis și Lună pală

Când orele curgeau mereu în jad,

Când ceața devenea un dor nomad,

Lumina – doruri de Prințesă goală…

*

De son baluștri, arcade de-a Iubi,

Punți de lucire, ogive de parfum…

Tărâm nespus de Opiu, foc și fum,

Eu în culori nicicând n-oi locui…

*

Covoare-a altor Persii, Orient…

Și draperii din Chine, fildeș fin,

Temple-aurii cu rituri de satin…

Izvor de unde umbra curge lent…

*

Și domuri-panteon de nostalgii…

Și catedrale de-A-Fi-Eu pe mare…

Și trepte în văzduh, trepte de-onoare…

Și noi Bizanțuri-Suflet, noi Turcii…

*

Curg amintiri… cenușă de brocart…

Mov ireal palpită-n mine-închis…

− În jurul meu sunt Rege exilat,

Un vagabond din al sirenei vis…

*

DISTANTE MELODIA

Num sonho d’Iris morto a ouro e brasa,

Vem-me lembranças doutro Tempo azul

Que me oscilava entre véus de tule –

Um tempo esguio e leve, um tempo-Asa.

*

Então os meus sentidos eram cores,

Nasciam num jardim as minhas Ânsias,

Havia na minh’alma Outras Distancias –

Distancias que o segui-las era flores…

*

Caía Ouro se pensava Estrelas,

O luar batia sobre o meu alhear-me…

– Noites-lagoas, como éreis belas

Sob terraços-lis de recordar-Me!…

*

Idade acorde de Intersonho e Lua,

Onde as horas corriam sempre jade,

Onde a neblina era uma saudade,

E a luz – anseios de Princesa nua…

*

Balaústres de som, arcos de Amar,

Pontes de brilho, ogivas de perfume…

Domínio inexprimível d’Ópio e lume

Que nunca mais, em cor, hei-de habitar…

*

Tapetes doutras Pérsias mais Oriente…

Cortinados de Chinas mais marfim…

Áureos Templos de ritos de cetim…

Fontes correndo sombra, mansamente…

*

Zimbórios-panteões de nostalgias…

Catedrais de Ser-Eu por sobre o mar…

Escadas de honra, escadas só, ao ar…

Novas Bizâncios-alma, outras Turquias…

*

Lembranças fluidas… cinza de brocado…

Irrealidade anil que em mim ondeia…

– Ao meu redor eu sou Rei exilado,

Vagabundo dum sonho de sereia…

*

(Dan Caragea, „Antologia poeziei portugheze”, Edinter, București, 1990; traducere revăzută)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: